Istoricul localului de azi BERARIA NENEA IANCU din Strada Covaci Nr 3, Bucuresti
Imobilul ce găzduieste astazi Berăria Nenea Iancu a fost dintodeauna o berărie, are o istorie veche, tumultoasă dar binecuvântarea de a fi fost locul unde s-au inventat deliciosii mititeti de România si unde personalitaţi marcante din perioada interbelică se opreau pentru savurarea unori mici deliciosi si degustarea unei beri reci de calitate.
Strada Covaci Numărul 3 mai poartă cu ea o istorie interesantă: aceea a descoperii celebrilor mici. Pe această stradă, la numarul 3 -locatia actuală a berăriei Nenea Iancu- pană la mijlocului secolului trecut, a existat un restaurant renumit, frecventat de numerosi scriitori si alţi intelectuali români. “La Iordache”, restaurantul lui Iordache Ionescu, cunoscut si sub numele de “La o idee”, datorită pamfletarului Nicolae T. Orasanu, este locul in care au fost inventaţi micii. Povestea spune că intr-o zi foarte aglomerată cu musterii, bucătarul a rămas fără maţe pentru carnaţii mari (denumiti atunci si patricieni). Bucătarul restaurantului – un spirit intreprinzător – nu a lăsat musterii să-i plece si le-a oferit imediat un preparat inedit. La carnea pentru cârnaţii patricieni ramasă fără maţe, a mai adăugat câteva condimente si a asezat-o direct pe frigare. Astfel s-au născut micii, una dintre delicatesele culinare ale bucătăriei românesti.
Succesul cârnaţilor fara maţe – deveniţi “mici” a fost enorm, mititeii fiind astfel introdusi imediat in meniul zilnic iar restaurantului devenit in scurtă vreme una dintre destinaţiile cele mai populare in rândul petrecareţilor. Restaurantul si-a păstrat faima pană aproape de jumătatea secolului trecut. Era un restaurant bine aprovizionat cu produse alimentare dintre cele mai bune, avea o pivniţă foarte mare ce depozita vinuri din cele mai renumite podgorii romanesti, iar muzica era asigurată cei mai renumiţi lăutari ai vremii, printre care: Nicolae Buica, Cristache Ciolac si Lica Stefanescu. Restaurantul era si preferatul scriitorilor care veneau aici pentru mâncare si muzică bună: Ion Luca Caragiale, George Enescu sau George Ranetti sunt doar câteva dintre personalităţile timpului care au călcat de nenumărate ori pragul restaurantului lui Iordache.
Acest istorie nu este “inventată” de noi – actualii deţinători ai Berăriei Nenea Iancu, puteti găsi articole similare (care spun acelasi lucru) si pe:
http://timp-liber.acasa.ro/noutati-290/strada-covaci-strada-pe-care-s-au-inventat-micii-13587.html#ixzz305nTMwOp
sau pe:
http://www.cancan.ro/life-style/viata/aici-s-au-inventat-micii-53305.html
Istoria Stazii Covaci – Centrul Vechi Bucuresti, Romania.
Uliţa Covacilor, ulita fierarilor de altadata – Strada Covaci de azi in Centrul Vechi Bucuresti
Strada Covaci este una dintre străduţele laterale ale Centrului Vechi, trasată si modernizată la inceputul secolul XIX iar la aceea vreme se numea Strada Nouă. mai târziu, Strada Nouă primeste numele de Uliţa Covacilor. Ca majoritatea străzilor din Centrul Vechi, cu nume destinate unor mestesugari si bresle, Strada Noua ii onorează pe covaci. Numele străzii păstrează amintirea unui vechi mestesug, acela al fierăritului. Uliţa Covacilor este atestată in documente vechi incă din secolul XIX. Numele de “Covaci” vine de la cuvantul din limba slavonă “kovaci”, care inseamnă “fierar”. Acest cuvat, este intălnit si in limba maghiară, sub forma de kovacs.
Istoria spune ca in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, intre străzile Covaci si Sepcari, in apropiere de Curtea Domnească, domnitorul construise o gradină frumoasă, amenajată de peisajisti veniti din Italia. In această gradină se gasea un chiosc umbros, unde domnitorul mânca si se odihnea in zilele călduroase de vară. In perioada in care Centrul Vechi era un cartier de negustori si centrul comercial al capitalei, numeroase străzi primesc denumiri după numele breslasilor care locuiau acolo. Astfel, si strada Covaci este numită după bresla fierarilor care locuiau in numar mare pe această stradă.
Misterul Crailor de Curtea Veche
Cel care ne aduce in prim-plan misterul strazii Covaci este scriitorul Mateiu Caragiale, in cartea sa “Craii de Curtea Veche”. Inceput in 1916 si finalizat in 1928, romanul Craii de Curtea-Veche reconstituie proiectia autorului asupra societatii bucurestene a primului deceniu al secolului trecut si a celei romanesti de dinaintea primului razboi mondial. Prin prezentarea strazii Covaci, Mateiu Caragiale evoca starea unui Bucuresti depravat, ajuns in ruina fizica si sociala. Craii de Curtea Veche reconstituie o lume si o istorie necunoscute noua, celor care traim in epoca vitezei. Petrecerile din birturi insalubre, mahalalele ticsite de personaje dubioase si femeile de moravuri usoare sunt cateva fragmente ale unui oras aflat la granita dintre secole.
Numele de Crai de Curtea Veche este dat celor patru prieteni evocati de Mateiu Caragiale. Acestia se intălnesc intr-o seară de toamnă intr-un birt aflat pe strada Covaci din Centrul Vechi al capitalei. Povestitorul, Pasadia, Pantazi si Gore Pargu, cei patru “P”, sunt cei patru prieteni care petrec zi de zi prin carciumile din Bucuresti. La iesirea din birtul de pe Covaci, cei patru primesc si numele cu care au ramas in istorie, de crai de Curte Veche.
Pena Corcodusa, o bătrană beată si nebună, făcea circ pe stradă, adunand in jurul ei numerosi curiosi ce se amuzau. Văzandu-i pe cei patru prieteni, batrana ii porecleste “Crai de Curtea Veche”. Pantazi isi aminteste atunci că, in urmă cu treizeci de ani, această femeie trezise iubirea pătimasă a unui frumos print rus, pe nume Serghie, nepotul impăratului, aflat in trecere, cu oastea, prin Bucuresti. Puţin după aceea, Serghie avea sa moară pe front, iar Pena isi pierde mintile.
Strada Covaci astazi
Astazi, stradă Covaci “a revenit la viaţă” reamintind de forfotă de altădată, de misterul evocat in romanul lui Mateiu Caragiale si din frumusetea clădirilor ridicate de zidari occidentali, care au dus la denumirea de Mica Vienă a Centrului Vechi al capitalei. Strada Covaci este in zilele noastre o mărturie a istoriei interbelice a capitalei Bucuresti. Dacă strazile vecine Smardan sau Selari sunt extrem de aglomerate mai ales in zilele de vara de vizitatorii si clientii adunati la cafenele si terase aparute ca ciupercile după ploaie, strada Covaci este ceva mai linistită si devine preferată celor ce caută o oază de liniste in acest Centru Vechi extrem de aglomerat..
Vechile case frumoase, care ascund povesti de dragoste si de viată, cu balcoanele lor frumos construite, ajunseseră in paragină cu ceva ani in urmă iar acum sunt renovate si aduse la viată rand pe rand. O plimbare pe stradă Covaci te face acum să te simti in vermurile Bucurestiului de altă dată.
Pe strada Covaci veti mai putea găsi printre nenumăratele restaurante, berarii, baruri, cafenele si terase si o consignatie denumită Constantinidis, Galeria de artă Craii de Curtea Veche ce te va face să păsesti intr-o altă lume, plină de istorii savuroase ale unui Bucuresti cosmopolit.
Strada Covaci din Centrul Vechi Bucuresti a reinviat in zilele noastre si există acum pe ambele parţi au răsărit restaurante, berarii, baruri si cafenele ademenitoare. Si in istoria recentă a existat pe starada Covaci un local celebru care a supravietuit si comunismului si pe care multi dintre noi il stim incă: Cafeneaua Veche. La ceva ani scursi după revolutia din Decembrie 1989, Primăria Capitalei a decis să restaureze Centrul Istoric Vechi al capitalei Bucuresti. Astfel, strada Covaci, fiind populată cu locaruri mult mai tarziu decăt străzile principale din Centrul vechi, este ideală dacă doresti să eviti forfota celorlalte strazi mult mai aglomerate din Centrul Vechi, unde risti sa fii călcat pe picioare chiar si cand stai asezat la o masă a oricărei terase.
Bineinteles că pe acestă stradă veti găsi Beraria Nenea Iancu care retrezeste amintirile si istoria “Bucurestiului de altă dată” si care oferă exclusiv pe lângă brandul national de bere Nenea Iancu si alte sortimente de bere Germană sau Britanică. Deasemenea, Beraria Nenea Iancu oferă un bogat sortiment de vinuri vă stă la dispozitie pentru a putea acompania cu succes delicioasele fripturi (steak-uri) de cefa de porc, cârnăciori, mititei, cartofi prăjiti (french fries) si alte preparate culinare cu specific românesc, ce pot fi savurate cu familia, cu prietenii sau colegii la sfârsitul programului de lucru sau in weekend.
Multumim pentru vizita acestei pagini si vă asteptăm la Beraria Nenea Iancu pentru a vă servi cu placere.
1 comentariu
Diana Totan - 12/11/2018 13:09
Buna!
Ma ocup de organizarea petrecerii de Craciun a companiei mele si locatia voastra este perfecta pentru tematica pe care am ales-o
Fiind anul centenarului, m-am gandit sa avem o tematica traditionala.
Suntem aproximativ 250 persoane si mi-as dori sa ne puteti asigura un meniu traditional ( antreu + fel principal) + bauturi alcoolice (vin si tuica) + racoritoare si un DJ.
Datele in care as vrea sunt 7 sau 14 decembrie.
Astept raspunsul vostru ! 🙂
Diana Totan
Tel : +40746565206